1991 a adus ultimul event al Științei. Actualul antrenor al formației Filiași, Gheorghe Ciurea, susține că marele său regret este că nu a reușit să se transfere în 1993 la Hajduk Split, deoarece și-a dorit foarte mult să joace și el în străinătate. Într-un interviu pentru ProSport, fostul mare mijlocaș cu un repertoriu tehnic imens, ultimă pasă și șut devastator de mare distanță dezvăluie câteva secvențe care vă vor face să vi se învioreze retina. Un interviu pentru nostalgicii olteni… Și nu numai. Începem pasele cu Gigi Ciurea!
Domnule Ciurea, vă găsim în Liga 3 la Filiași, de ce nu antrenați la un nivel mult mai mare? (oftează) Crezi că eu nu mi-aș fi dorit? Dar asta este viața! Îi mulțumesc domnului Spânu, președintele echipei Filiași, pentru șansa pe care mi-a acordat-o și sper să fac treabă bună aici. Dar este clar că puteam mult mai mult în cariera de antrenor și cred că și eu am făcut unele greșeli. Momentan am Licența A, dar sper că pe viitor voi intra la cursurile pentru Licența PRO.
Ați fost unul dintre cei mai importanți jucători din generația Universității Craiova din 1991, ce amintiri aveți din perioada respectivă? Pe vremea aia să știți că erau fotbaliști adevărați, iar dacă eu nu am jucat la echipa națională, atunci să știți, și vă spun sincer, că nici nu prea aveam ce să caut pe acolo. Fotbalul românesc avea fotbaliști de cinci stele. Iar noi cei de la Universitatea Craiova ne-am luat la trântă cu fotbaliștii de la Steaua, Dinamo, Victoria și i-am învins.
Apropo de Dinamo, ce amintiri aveți din anul 1989? A fost Revoluția! Glumesc! Știu unde vrei să bați. Vrei să îți vorbesc despre acel meci istoric cu Dinamo, nu? Nu jucasem în viața mea cu peste 55.000 de oameni în tribune. Lucrul asta s-a întâmplat pe fostul Central. Toată săptămâna nea Sorin (n.r. – Cîrțu) ne culca și ne scula cu meciul cu Dinamo în cap. Mie îmi zicea pe fiecare zi că mă mânâncă dacă Mișa Klein urcă și dă vreo centrare de pe partea stângă. Îmi trasase sarcini să îl blochez pe Mișa.
Și cum de ați reușit să marcați golul victoriei? Știi cui i-am luat fața, atunci când am înscris cu genunchiul? Tocmai lui Mișa Klein. După gol am fugit de nebun direct la suporteri, m-am urcat pe gard și am fost la un pas să mor sufocat. Nu glumesc. Nu am mai avut aer. Suporterii Universității de la Tribuna II m-au luat bucuroși în brațe, la fel și colegii mei. Totul se transformase într-o isterie generală. Dintr-o dată am simțit că nu mai am aer, nu știu cum de mi-am revenit. Însă Dumnezeu a vrut să mă întorc pe teren, deoarece aveam în fața mea o echipă care în mod sigur putea să câștige lejer Cupa Campionilor Europeni. Eu consider că Dinamo 89 era mai puternică față de Steaua 86. Hai să vă spun doar Stelea, Andone, Klein, Rednic, Mateuț, Lupu, Sabău, Răducioiu, Lupescu. Ce părere aveți?
În sezonul 90-91 ați reușit să câștigați eventul cu Universitatea Craiova, cum ați reușit? Prin multă muncă. Și noi ne făcusem o echipă foarte tare. Îi aveam pe Prunea, Mogoșanu, Săndoi, Zanfir, Adrian Popescu, Pavel Badea, Pigulea și pe băieții mai tineri, care erau și ei atunci la noi. Nu ne-a fost ușor. Ne-am luptat cu Steaua, dar am reușit să câștigăm noi campionatul.
Aveți vreun regret din cariera de jucător? Pentru moment mă durea că nu sunt selecționat la echipa națională, dar ulterior mi-am dat seama că nu aveam ce să caut pe acolo. În anii 88, 89, 90, 91, 92, 93 Romania avea fotbaliști de cinci stele. Însă m-a durut mai tare că nu am reușit să prind și eu un transfer în străinătate. Voiam să mai joc și eu vreo doi-trei ani pe afară că să apuc să strâng și eu bani pentru zilele negre. Mi-am fi prins bine acum, Am fost la un pas să mă transfer la Haiduk Split în 1993. Am fost chiar în Split, am acceptat să dau și probe de joc, nu îmi este rușine să recunosc. Le-am luat, dar impresarii de la vremea aia mi-au stricat transferul cu comisioanele lor.
În fotbalul de azi mai vedeți pe teren un alt fotbalist precum Gigi Ciurea? Nu pot să spun că eu am fost unic, sau că unul și altul se aseamnă că mine în joc. Dar vă spun foarte sincer că mie îmi plac doi mijlocași. Unul este Stoenac de la FCU din Liga 3, iar altul este Cicâldău de la echipa Craiovei din Liga 1. Sunt doi mijlocași foarte buni.
Apropo de cele două echipe din Craiova, dumneavoastră ce părere aveți? Este clar că Universitatea Craiova trebue să fie doar una singură. Nu poți să ai în oraș două echipe cu același nume. A, tu poți să ai în Craiova două echipe așa cum era și pe vremea mea cu Universitatea Craiova și Electroputere. Domnul Mititelu a investit și a pierdut mulți bani în fotbalul ăsta românesc și o să vedeți că o să ajungă din nou cu FCU în Liga 1. Eu le doresc multă baftă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER